Razboiul a revenit in Nagorno-Karabah pe 19 septembrie, insotit de sirene aeriene si lovituri cu drone, in timp ce Azerbaidjanul a lansat o ofensiva armata de amploare impotriva enclavei armene aflate in interiorul propriului sau teritoriu.
Ministerul Apararii din Azerbaidjan a numit atacul o „operatiune antiterorista”, menita sa restabileasca ordinea constitutionala si sa expulzeze separatistii armeni inarmati din regiune. Oficialii din Armenia, inclusiv prim-ministrul tarii, Nikol Pashinyan, au acuzat Azerbaidjanul ca a lansat o campanie de curatare etnica impotriva armenilor din Karabakh.
Videoclipurile postate online par sa arate drone armate care distrug apararea armeana si bombardeaza langa Stepanakert, capitala enclavei. Cel putin 25 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise in regiune pana acum, potrivit ombudsmanului pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah. „Nu s-au oprit de 8-12 ore”, spune Ruben Vardanyan, un fost oficial al Karabakh, descriind atentatul. „Este un razboi la scara larga.”
Se pare ca Azerbaidjanul nu vrea acum nimic in afara de capitularea completa a Karabakhului. „Ar trebui sa se dezarmeze si sa ridice steagul alb”, spune Hikmet Hajiyev, consilier al presedintelui Azerbaidjanului, referindu-se la liderii armeni din regiune.
Oficialii din Baku, capitala Azerbaidjanului, spun ca ofensiva este in mare parte un raspuns la alegerile desfasurate in enclava separatista pe 9 septembrie si la recentele explozii de mine terestre care au ucis sase azeri, inclusiv patru ofiteri de politie. Dar atacul pare sa fi fost in pregatire de mult timp. Armenia a acuzat Azerbaidjanul ca aduna trupe in apropierea granitei care separa cele doua tari si in jurul Nagorno-Karabah cu cateva zile inainte de alegeri.
Azerbaidjanul a blocat, de asemenea, coridorul Lachin, singurul drum care leaga Nagorno-Karabah de Armenia, de la sfarsitul anului trecut, pentru a-i forta pe liderii enclavei sa se supuna. Rezultatul a fost o lipsa grava de alimente, medicamente si combustibil. Foamea este raspandita. Guvernul de la Baku a fost de acord sa redeschida coridorul pe 9 septembrie, in schimbul deschiderii unui alt drum care leaga Nagorno-Karabah de restul Azerbaidjanului.
Nagorno-Karabakh, populat in prezent exclusiv de armeni, dar in mod oficial parte a Azerbaidjanului, a fost insangerat de doua razboaie mari in trei decenii. Cel mai recent dintre acestea, in 2020, a vazut Azerbaidjanul recucerind teritoriile din jurul Karabakhului ocupate de etnicii armeni inca din anii 1990, cand a fost purtat primul razboi.
Un atac prelungit asupra Nagorno-Karabah ar putea produce zeci de mii de refugiati si, totusi, mai multe atrocitati de tipul razboaielor anterioare. Armata Azerbaidjanului a anuntat deja deschiderea „coridoarelor umanitare” de-a lungul coridorului Lachin pentru civilii armeni. Suna mai putin linistitor decat de rau augur.
Ofensiva ar trebui sa asigure „reintegrarea” Nagorno-Karabah in Azerbaidjan, spune domnul Hajiyev. Dar cum ar trebui sa se intample acest lucru fara un exod in masa al celor 120.000 de armeni din regiune nu este clar. Guvernul de la Baku refuza sa ofere Nagorno-Karabah orice drepturi speciale sau garantii de securitate. „Va fi la fel ca orice alta regiune a Azerbaidjanului”, spune domnul Hajiyev.
Oficialii occidentali s-au multumit pana acum cu apelurile standard la calm. Dar mai frapanta, si remarcabila prin absenta sa, este reactia Rusiei, vechiul agent de putere al regiunii. Prezenta a 2.000 de soldati rusi de mentinere a pacii, desfasurati in Nagorno-Karabah ca parte a unui armistitiu, s-a gandit sa atenueze un alt razboi mare. Nu are. „Fortele de mentinere a pacii rusi nu fac nimic”, spune domnul Vardanyan. „Ei incearca sa [stea] in afara acestui razboi.”
De la razboiul din 2020, Armenia a acuzat in mod regulat Rusia, cu care are un pact de aparare, ca o lasa afara in frig si s-a apropiat de America. Tara a gazduit recent exercitii militare cu un numar mic de trupe americane. Refuzul Armeniei de a desfasura exercitii cu trupele ruse la inceputul acestui an, o vizita mai recenta a Anna Hakobyan, sotia lui Pashinyan, in Ucraina si planurile tarii de a se alatura Curtii Penale Internationale, care i-a emis un mandat de arestare lui Vladimir Putin, au toate pene ciufulite la Moscova. Odata ce Armenia devine membru cu drepturi depline, ar fi obligata sa-l aresteze pe domnul Putin daca ar merge acolo.
Ca urmare a tuturor acestor lucruri, dictatorul Rusiei s-ar putea ca acum sa pedepseasca Armenia. „Rusii le-au dat azerbaiilor un fel de unda verde pentru a face ceva in Karabakh”, considera Thomas de Waal, analist la Carnegie Endowment, „si destabiliza Armenia in acelasi timp”. In 2013, 80% dintre armeni au vazut Rusia ca pe un prieten. Acest numar a scazut recent la 35%. Si pe 19 septembrie, oamenii din Erevan au marsaluit pe strazile principale strigand „Rusia este un inamic”.
