Cu razboiul care se dezlantuie atat in Israel, cat si in Ucraina, presedintele Joe Biden a facut o cerere plina de entuziasm ca America sa actioneze din nou ca „arsenalul democratiei”, oferind zeci de miliarde de dolari de ajutor militar ambilor aliati.
El a adaptat ideea Americii ca „natiune indispensabila” – un concept inventat de regretata secretar de stat, Madeleine Albright – pentru a prezenta tara drept „natiune esentiala”, vitala pentru a retine fortele de agresiune, fie ele teroriste sau teroriste. afirma bully.
Biden a stabilit o legatura directa intre masacrarea comunitatilor israeliene de catre Hamas pe 7 octombrie si invadarea Ucrainei de catre Rusia in februarie anul trecut. „Hamas si Putin reprezinta amenintari diferite, dar impartasesc acest lucru in comun: amandoi vor sa anihileze complet o democratie vecina”, a spus Biden intr-un discurs televizat adresat americanilor pe 19 octombrie. Un alt fir comun, a remarcat el, este ca ambii inamici sunt sprijiniti de Iran.
Domnul Biden a cautat sa valorifice simpatia bipartizana pentru statul evreu pentru a reafirma rolul global al Statelor Unite. „Conducerea americana este cea care tine lumea unita. Aliantele americane sunt cele care ne tin, America, in siguranta”, a declarat el.
El spera, de asemenea, ca criza exploziva din Orientul Mijlociu va aduce la simti un Congres divizat si paralizat. Nu a reusit sa adopte proiecte de lege, deoarece luptele interioare dintre republicani din Camera Reprezentantilor impiedica alegerea unui purtator de cuvant. Se spune ca dl Biden pregateste o cerere de finantare suplimentara de aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru prioritatile de securitate nationala. Daca da, calculul sau este ca cel putin unii republicani sceptici vor inghiti marea pastila de poate 60 de miliarde de dolari in ajutor suplimentar pentru Ucraina, ingloband-o in alte cauze pe care le sustin cu mai multa inima – nu cel putin 10-14 miliarde de dolari in ajutor pentru Israel, de asemenea ca ajutor pentru Taiwan si finantare pentru consolidarea granitei de sud a Americii.
Domnul Biden vorbea la o zi dupa ce a vizitat Israelul, unde a cautat sa impiedice criza sa scape de sub control. Atacul Hamas a ucis aproximativ 1.400 de israelieni si a dus la capturarea a peste 200 de ostatici. Peste 3.700 de palestinieni au murit in razbunarea Israelului impotriva Hamas in Fasia Gaza. Israelul a intrerupt aprovizionarea cu alimente, apa, combustibil si electricitate palestinienilor de acolo. Ambele parti au facut schimb de vina pentru o explozie la un spital din 17 octombrie, care a ucis zeci, daca nu sute de oameni: palestinienii spun ca a fost cauzata de o lovitura israeliana; Israelul sustine ca a fost rezultatul unei rachete palestiniene ratacitoare. Domnul Biden, la randul sau, a fost ferm ca „nu a fost facut de israelieni”.
Pe fondul protestelor anti-israeliene din intreaga lume araba si nu numai, „toate indicii sunt ca va veni ce e mai rau”, a declarat ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, la o conferinta de presa din 19 octombrie. In ciuda eforturilor domnului Biden, un coridor umanitar promis intre Egipt si Fasia Gaza nu a fost inca deschis. America a respins o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU care cere o „pauza umanitara” in lupte, deoarece nu a recunoscut dreptul Israelului de a se apara. Ministrul israelian al apararii, Yoav Gallant, a semnalat ca operatiunile terestre din Gaza, care s-ar putea dovedi a fi o faza si mai sangeroasa, vor incepe „in curand”.
Semnele cresc ca Iranul isi impinge imputernicitii sa extinda conflictul. La granita de nord a Israelului cu Libanul, fortele israeliene si Hezbullah, o puternica militie siita creata de Iran, fac schimb de artilerie si rachete de zile intregi.
Intre timp, la sud de Israel, in Marea Rosie, un distrugator american de rachete ghidate, USS Carney , a interceptat trei rachete de croaziera si mai multe drone lansate de militia Houthi in Yemen, un alt aliat iranian, catre tinte presupuse a fi in Israel. Actiunea din 19 octombrie ridica perspectiva ca flota in expansiune de nave de razboi americane in estul Mediteranei – un grup american de atac cu portavion a fost desfasurat acolo si un al doilea este pe drum – ar putea interveni daca Israelul si Hezbollah vor intra in razboi.
Separat, bazele americane din Irak si Siria au fost atacate in mod repetat cu drone si rachete in ultimele zile, potrivit Pentagonului. Nu a identificat atacatorii, dar este posibil sa fie militii pro-iraniene. „Orice raspuns, daca apare unul, va veni la un moment dat [si] intr-o maniera pe care o alegem”, a spus un purtator de cuvant.
In ciuda protestelor tot mai mari de stanga si a demisiei unui oficial al Departamentului de Stat, dl Biden nu a renuntat la imbratisarea sa fata de Israel. „Ne vom asigura ca alti actori ostili din regiune stiu ca Israelul este mai puternic ca niciodata – si vom preveni raspandirea acestui conflict.” In acelasi timp, insa, el a spus ca Israelul trebuie sa opereze „dupa legile razboiului” si sa protejeze civilii.
El a repetat apelul pe care l-a facut in Israel, bazandu-se pe intalnirea Americii cu terorismul al-Qaida din 2001. „Cand America a experimentat iadul 9/11, ne-am simtit si infuriati. In timp ce am cautat si am primit dreptate, am facut greseli. Asa ca avertizez guvernul Israelului sa nu fie orbit de furie.” El a cerut, de asemenea, Israelului sa „nu renunte la pace” bazata pe o solutie cu doua state: adica crearea unui stat palestinian.
Discursul domnului Biden a avut loc intre Israel si Ucraina. Republicanii, in special, au devenit din ce in ce mai sceptici cu privire la costul sprijinirii razboiului Ucrainei impotriva Rusiei, acum vechi de aproape 20 de luni si aproape de impas. „Daca plecam si lasam pe Putin sa sterga independenta Ucrainei, potentialii agresori din intreaga lume ar fi incurajati sa incerce acelasi lucru”, a spus Biden, argumentand ca conflictul si haosul s-ar putea raspandi in intreaga lume.
Sprijinirea aliatilor si partenerilor americani, a spus el, a fost „o investitie inteligenta care va aduce dividende pentru securitatea americana pentru generatii”, a insistat Biden. Ar ajuta la tinerea trupelor americane departe de pericol. El a sustinut, de asemenea, ca banii pentru Ucraina erau cheltuiti pe arme de fabricatie americana si au servit la completarea propriului arsenal al Americii cu arme mai moderne. Rachetele Patriot de aparare antiaeriana au fost fabricate in Arizona, a remarcat el; 12 state au fost implicate in fabricarea obuzelor de artilerie.
Cu privirea la alegerile din 2024 si la intrebari despre daca, la varsta de 80 de ani, poate face campanie si poate servi pentru un al doilea mandat, dl Biden si-a evidentiat vizita sa in timpul razboiului la Kiev in februarie si recenta sa calatorie in Israel, laudandu-se ca a fost „primul [presedinte] american care a intrat intr-o zona de razboi necontrolata de armata Statelor Unite de la presedintele Lincoln”.
