Dronele de fabricatie iraniana pe care Rusia le-a trimis in centrul Kievului au complicat actul de echilibru al Israelului intre Rusia si Occident.
Israelul a ramas in mare parte pe margine de la invazia Ucrainei de catre Rusia in februarie, pentru a nu deteriora relatia sa strategica cu Kremlinul. Desi Israelul a trimis ajutor umanitar Ucrainei, a refuzat cererile frecvente ale Kievului de a trimite sisteme de aparare aeriana si alte echipamente militare si s-a abtinut de la aplicarea de sanctiuni economice stricte asupra Rusiei si a numerosilor oligarhi ruso-evrei care au a doua case in Israel.
Dar odata cu stirile despre strangerea legaturilor Moscovei cu Teheranul, dusmanul jurat al Israelului, presiunea asupra Israelului creste pentru a sprijini Ucraina in razboiul de macinare. Israelul a purtat de mult timp un razboi intunecat cu Iranul in Orientul Mijlociu pe uscat, pe mare si pe aer.
Lt. Col. Richard Hecht, un purtator de cuvant al armatei, a declarat ca atacul sinucigas cu drone din Ucraina a starnit noi preocupari in Israel.
„Ne uitam indeaproape si ne gandim la modul in care acestea pot fi folosite de iranieni pentru centrele populatiei israeliene”, a spus el.
Dezbaterea a izbucnit luni, in vreme ce un ministru al cabinetului israelian a cerut guvernului sa ia partea Ucrainei. Iranul si reprezentantii sai din Liban, Siria, Irak si Yemen au amenintat Israelul cu aceleasi drone Shahed in forma de delta, care zboara joase, care explodeaza acum la Kiev.
Guvernul iranian a negat ca a furnizat Moscovei dronele, dar oficialii americani spun ca a facut acest lucru din august 2022.
„Nu mai exista nicio indoiala unde ar trebui sa stea Israelul in acest conflict sangeros”, a scris Nachman Shai, ministrul israelian al afacerilor diasporei, pe Twitter. „A sosit momentul ca Ucraina sa primeasca si ajutor militar, asa cum ofera SUA si tarile NATO”.
Comentariile sale au declansat o furtuna in Rusia. Fostul presedinte rus Dmitri Medvedev a declarat pe Telegram ca acordarea de ajutor militar Ucrainei ar fi „o miscare foarte nesabuita” a Israelului.
„Va distruge toate relatiile interstatale dintre tarile noastre”, a scris el.
Dar Shai sa dublat, subliniind in acelasi timp ca punctul sau de vedere nu reflecta pozitia oficiala a guvernului.
„Noi, in Israel, avem multa experienta in protejarea populatiei noastre civile de peste 30 de ani. Am fost atacati de rachete din Irak si de rachete din Liban si Gaza”, a declarat Shai, un fost purtator de cuvant al armatei. „Vorbesc despre echipamente de aparare pentru protejarea populatiei civile a Ucrainei”.
Biroul premierului israelian a refuzat sa comenteze, dar ministrul Apararii Benny Gantz a confirmat pozitia Israelului.
„Politica fata de Ucraina nu se va schimba. Vom continua sa o sustinem si sa fim alaturi de Occident. Nu vom furniza arme”, a spus el la Tel Aviv, in cadrul unei intalniri cu ambasadorii Uniunii Europene.
De ani de zile, Rusia si Israelul s-au bucurat de bune relatii de lucru si s-au coordonat indeaproape pentru a evita infruntarile pe cerul deasupra Siriei, vecinul de nord-est al Israelului, unde puterea aeriana rusa l-a sustinut pe presedintele batranul Bashar Assad. Rusia a permis avioane israeliene sa bombardeze tinte legate de Iran despre care se spune ca ar fi depozite de arme destinate inamicilor Israelului.
Israelul a fost, de asemenea, dornic sa ramana neutru in razboi din cauza preocuparii pentru siguranta marii comunitati evreiesti din Rusia. Israelul se ingrijoreaza de reinnoirea atacurilor antisemite din tara, cu istoria sa lunga de pogromuri antievreiesti sub tarii rusi si epurari in epoca sovietica. Peste 1 milion dintre cei 9,2 milioane de cetateni ai Israelului au radacini in fosta Uniune Sovietica.
Fostul prim-ministru al Israelului Naftali Bennett si-a mentinut o neutralitate stricta dupa invazie, abtinandu-se de la a condamna actiunile Rusiei si chiar incercand sa se pozitioneze ca mediator in conflict. In timp ce SUA si Uniunea Europeana au ingramadit sanctiuni impotriva Rusiei, Bennett a devenit singurul lider occidental care s-a intalnit cu presedintele rus Vladimir Putin la Moscova.
Dar in ultimele luni, atitudinea prudenta a Israelului a devenit mai incordata.
Prim-ministrul Yair Lapid, care a preluat functia de lider interimar in timpul verii, a fost mai vocal decat predecesorul sau. In calitate de ministru de externe, el a descris rapoartele despre atrocitatile din Bucha, Ucraina, drept posibile crime de razboi. Dupa ce Rusia a bombardat Kievul saptamana trecuta, el a condamnat „ferm” atacurile si a transmis „condoleante din inima familiilor victimelor si poporului ucrainean”, starnind reactii din partea Moscovei.
Tensiunile au crescut si mai mult atunci cand o instanta rusa a ordonat in iulie ca Agentia Evreiasca, o organizatie nonprofit importanta care promoveaza imigratia evreiasca in Israel, sa isi inchida birourile din tara. Israelul a fost zguduit. O audiere pentru a decide viitorul operatiunilor agentiei in Rusia este programata miercuri. „Se poate intampla orice”, a spus Yigal Palmor, purtatorul de cuvant al agentiei.
Acum, alarma israeliana cu privire la dronele iraniene care bazaie deasupra Kievului a intensificat dezbaterea.
„Cred ca Israelul poate ajuta si mai mult”, a spus Amos Yadlin, fost sef al serviciilor secrete militare israeliene. El a descris „cunostintele Israelului cu privire la modul de a gestiona atacurile aeriene”, „informatiile sale despre armele iraniene” si „capacitatea de a le bloca” drept potential cruciale pentru Ucraina.
Iranul testeaza in lupta arme care ar putea fi folosite impotriva granitelor de nord si de sud ale Israelului, a sustinut Geoffrey Corn, profesor si director al Centrului pentru Drept si Politica Militara.
Iranul sprijina gruparea militanta Hezbollah din Liban si Hamas in Fasia Gaza – ambele au purtat razboaie indelungate impotriva Israelului.
Daca dronele se dovedesc eficiente in Ucraina, Iranul isi va „dubla dezvoltarea”, a spus Corn. Daca vor fi doborate, Iranul va avea „o oportunitate de a afla cum sa ocoleasca aceste contramasuri”.
Sistemul de aparare aeriana al Israelului, Iron Dome, s-a laudat cu o rata de interceptare de 90% impotriva tirurilor de rachete din Gaza. Presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lovit Israelul pentru ca nu a furnizat Kievului sistemul antiracheta.
Fostul presedinte al Agentiei Evreiesti Natan Sharansky, odinioara disident sovietic, a criticat marti reticenta tarii sale de a ajuta Ucraina intr-un interviu acordat cotidianului Haaretz, batjocorind Israelul drept „ultima tara din lumea libera careia ii este inca frica sa-l irita pe Putin”.
Cu toate acestea, unii insista ca Israelul nu trebuie sa intre in lupta tocmai pentru ca difera de aliatii sai occidentali.
„Nu suntem Germania sau Franta”, a spus Uzi Rubin, fost sef al programului de aparare antiracheta al Israelului. „Suntem o tara in razboi.”
