Cand liderul chinez Xi Jinping a venit la putere in 2012, el a dezvaluit o viziune cuprinzatoare pentru „marea intinerire” a tarii – un „vis” care ar face China puternica si prospera.
Zece ani mai tarziu, Xi a transformat China. El a consolidat tara ca o forta pe scena mondiala, cu o amprenta economica expansiva, o armata in modernizare si pricepere tehnologica in crestere.
Dar China a devenit, de asemenea, un loc din ce in ce mai restrictiv pentru cetatenii sai, cu suprimarea rapida a disidentei, supravegherea generalizata si controalele sociale in crestere, care au devenit mai pronuntate sub politica costisitoare si izolatoare a lui Xi, zero-Covid.
Cu Partidul Comunist Chinez in mijlocul remanierii sale de cinci ani de conducere, CNN se uita inapoi la un deceniu de schimbari dramatice pentru China, care a pregatit scena pentru urmatorul capitol al tarii, in timp ce Xi – cel mai puternic lider al sau din ultimele decenii – intra in un al treilea mandat care incalca normele asteptat.
Puterea partidului
Xi a supravegheat o campanie anticoruptie la scara larga in cadrul Partidului Comunist pentru a-si consolida puterea. Criticii au numit-o o epurare politica, dar impulsul a parut sa castige sprijinul public pentru reprimarea unei culturi a excesului si a coruptiei atat in randul „tigrilor” – oficiali de rang inalt – cat si al „mustelor” – cadre de nivel inferior.
Xi si-a construit, de asemenea, un cult al personalitatii in jurul sau, ca „nucleu” al partidului si si-a consolidat rolul in toate aspectele vietii.
Putere globala in crestere
China a lui Xi a cautat sa remodeleze o ordine mondiala pe care o considera dominata de Statele Unite. Beijingul si-a valorificat puterea economica pentru a-si extinde influenta globala, in timp ce isi modernizeaza armata si foloseste diplomati combativi si un aparat media de stat de peste mari pentru a se apara si a denigra Occidentul.
Iata cateva elemente cheie ale politicii externe ambitioase a Chinei:
Initiativa Belt and Road
Entitatile chineze au investit ceea ce laboratorul de cercetare din SUA, AidData, estimeaza la o medie de 85 de miliarde de dolari anual, in finantarea infrastructurii din Asia de Sud-Est pana in America Latina, in cadrul proiectului emblematic al lui Xi, in ciuda criticilor privind imprumuturile riscante.
Pretentii teritoriale
Beijingul a devenit asertiv in revendicarile sale teritoriale – militarizarea insulelor din Marea Chinei de Sud, ciocnirea cu India la o granita disputata cu Himalaya, avivand tensiunile cu Japonia din cauza insulelor nelocuite si intensificand retorica asupra revendicarii sale asupra Taiwanului.
„Razboinici lupi”
Beijingul a favorizat un nou tip de diplomat: combativ, asertiv si gata sa atace, fie in cadrul Natiunilor Unite, fie pe retelele de socializare, pentru a apara politicile lui Xi.
Conducerea climatica
Xi a promis ca China, unul dintre cei mai mari emitatori de gaze cu efect de sera, va deveni neutra in carbon pana in 2060 si va inceta construirea de centrale pe carbune in strainatate – desi transparenta ramane limitata.
Mai aproape de Rusia
Beijingul si Moscova si-au inasprit „parteneriatul strategic” in ultimii ani, stranse din cauza tensiunilor respective cu Occidentul si a relatiei personale dintre Xi si presedintele rus Vladimir Putin.
Dosarul Beijingului in domeniul drepturilor omului, politica externa asertiva, gestionarea Covid-19 si legaturile stranse cu Moscova se numara printre factorii care au afectat perceptia Chinei in Occident – si relatiile sale cu guvernele de acolo.
Expansiunea militara
Xi a lansat un proiect amplu de reformare si modernizare a Armatei Populare de Eliberare si a transformat marina chineza in cea mai mare din lume dupa dimensiunea flotei, prima sa baza militara de peste mari fiind deschisa in Djibouti in 2017.
China a construit cea mai mare marina din lume
Conform estimarilor comparative ale Oficiului de Informatii Navale din SUA in 2020, China era pe cale sa aiba cu 63 de nave de forta de lupta mai multe decat SUA.
„Prosperitate comuna”
Transformarea Chinei intr-o „societate moderat prospera” a fost o piatra de temelie a deceniului de putere al lui Xi. De la inceput, si-a pregatit viziunea pentru eliminarea „saraciei absolute” in zonele rurale.
In acesti primi ani, companiile private au prosperat in cea mai mare parte nestingherite si a inflorit o revolutie tehnologica pentru consumatori – imbunatatind confortul zilnic pentru o clasa de mijloc in crestere, pe masura ce China a trecut de la un centru industrial la o economie de servicii si de inalta tehnologie.
Unele dintre aceste miscari, impreuna cu politica zero-Covid, au contribuit la cresterea somajului si au tras in jos cresterea deja incetinita a Chinei.
Cresterea economica a Chinei a incetinit
Cresterea PIB-ului Chinei este de asteptat sa scada la 2,8% in 2022, cu putin peste 2,2% inregistrata in primul an al pandemiei in 2020.
Pierderea estimata a valorii de piata pentru companiile chineze din intreaga lume la apogeul represiunii Chinei din 2021 impotriva intreprinderilor private.
„Incalcari grave ale drepturilor” in Xinjiang
China a inabusit de mult timp cele doua amenintari percepute la adresa nationalismului chinez de identitate religioasa si etnica. Sub Xi, nicaieri acele politici nu au fost mai puternice intr-o perioada scurta decat in regiunea extrem de vestica Xinjiang, unde el s-a angajat sa reprime terorismul si separatismul in urma tulburarilor etnice.
Acea campanie a dus la ceea ce biroul de varf al ONU pentru drepturile omului, intr-un raport din august, a numit „incalcari grave ale drepturilor omului” impotriva uigurilor si a altor minoritati etnice predominant musulmane, care ar putea constitui crime impotriva umanitatii. China neaga ferm acest lucru si acuzatiile de fapte gresite in regiune.
Se estimeaza ca peste 1 milion de uiguri si alte minoritati au fost internati in centre de detentie, conform gruparilor pentru drepturile omului, unde exista rapoarte de tortura si abuz sexual. China a spus ca a demontat ceea ce erau centre de „educatie si formare”, dar cercetatorii spun ca unii detinuti au fost transferati in inchisori.
Un sistem amplu de supraveghere video, puncte de control al politiei, colectare de date biometrice si monitorizare digitala in Xinjiang, toate citate in raportul ONU, se crede ca a permis autoritatilor locale sa urmareasca si sa vizeze minoritatile musulmane.
Autoritatile au reprimat identitatea culturala a uigurilor si a altor grupuri etnice, inclusiv prin restrangerea practicii religioase, spun grupurile de drepturi. Cercetatorii au documentat, de asemenea, distrugerea siturilor religioase, cum ar fi moscheile si cimitirele.
Detentiile in masa si alte controale care restrictioneaza circulatia in si in afara regiunii au dus la separari de familie dureroase, de ani de zile. Au existat, de asemenea, rapoarte de sterilizare fortata si control al nasterii.
Sfarsitul politicii pentru un singur copil
Scaderea ratei natalitatii – si riscurile economice ale unei societati imbatranite si ale fortei de munca in scadere – au impins China sa revizuiasca zeci de ani de controale restrictive ale nasterii, punand capat politicii sale privind un singur copil in 2015. Criza demografica a continuat, iar in 2021 China si-a mai relaxat regulile, permitand familiile sa aiba trei copii.
Dar pentru multi tineri care se confrunta cu preturi de neatins la locuinte, zile lungi de munca si o piata a muncii provocatoare, forta guvernului pentru casatorie si copii ramane neatragatoare – in special pentru femei, care inca suporta greul cresterii copiilor din cauza normelor de gen inradacinate.
„Suntem ultima generatie.”
Reprimarea Hong Kong-ului
Protestele in masa pro-democratie din Hong Kong in 2019, care au scos sute de mii de oameni in strada, au reprezentat cea mai mare provocare pentru guvernul orasului de la predarea de la dominatia britanica la cea chineza in 1997.
Beijingul a raspuns sustinand o represiune ampla, inclusiv prin introducerea unei legi privind securitatea nationala in 2020 despre care criticii spun ca a fost folosita pentru a zdrobi miscarea de opozitie a orasului, pentru a-si revizui sistemul electoral, pentru a-si reduce la tacere mass-media si pentru a paraliza societatea civila candva vibranta.
oameni au fost arestati conform legii securitatii nationale. Pana in iunie, 124 de persoane fizice si 5 companii au fost urmarite penal.
oameni au fost arestati pentru implicarea lor in protestele din 2019, dintre care 2.804 au fost urmariti penal.
Trebuie sa ne asiguram ca Hong Kong-ul este administrat de patrioti… Nu exista nicio tara sau regiune in lume in care oamenii sai sa permita unei forte sau figuri nepatriotice sau chiar tradatoare sa preia puterea.”
Xi a supravegheat o represiune in masa impotriva societatii civile, sufocand un sector deja limitat prin tintirea sau intemnitarea avocatilor pentru drepturile omului, academicienilor, jurnalistilor, feministilor si activistilor. Epoca Xi a inclus, de asemenea, eforturi ample de a sufoca toate formele de disidenta si de a consolida controlul informatiilor, inclusiv prin intensificarea supravegherii si a cenzurii online.
In timpul asa-numitei represiuni „709” din 2015, aproximativ 300 de avocati si activisti pentru drepturile omului au fost arestati pentru interogatoriu, potrivit grupurilor de monitorizare, unele dintre ele fiind condamnate ulterior la inchisoare – o lovitura puternica, sustinuta de stat, pentru drepturile civile din China.
Voi continua sa apar drepturile lui Wang Quanzhang. Voi avea grija de copilul nostru si voi astepta ca Wang Quanzhang sa vina acasa.”
Li Wenzu, sotia proeminentului avocat pentru drepturile omului Wang Quanzhang, inchis in timpul represiunii 709, a declarat in 2019. Wang, care a fost condamnat oficial de un tribunal chinez in acel an, a fost eliberat din inchisoare in 2020.
Xi a numit inovatia „sufletul care conduce progresul unei natiuni” si a sporit finantarea pentru cercetare, in timp ce supravegheaza eforturile de a face China un lider in domeniile de inalta tehnologie, de la spatiu la calculul cuantic si AI la energia verde.
Capacitatile de inalta tehnologie ale Chinei au, de asemenea, un alt accent: urmarirea publicului prin instalarea de sisteme masive de supraveghere video si colectarea de date biometrice – eforturi care s-au intensificat in numele luptei cu Covid-19.
Se estimeaza ca 770 de milioane de camere de supraveghere au fost instalate in intreaga lume in 2019. Mai mult de jumatate dintre acestea erau de asteptat sa fie in China.
Politica Zero-Covid
De cand China a pus sub control primul focar de Covid-19 din lume la inceputul anului 2020, Beijingul a adoptat un manual de toleranta zero pentru a inabusi resurgentele, valorificand forta statului autoritar si puterea sa de supraveghere pentru a impune blocaje, a forta carantinele centralizate si a mandata regulat. Testarea Covid-19. In timp ce politica a parut initial sa aiba un sprijin public larg, doi ani mai tarziu nemultumirea este in crestere.
Politica, laudata de Xi, a schimbat radical si modul in care China interactioneaza cu restul lumii. Restrictiile la frontiera i-au exclus pe studentii internationali si pe calatorii de afaceri care au ajuns candva in China, in timp ce calatoriile in strainatate ale turistilor chinezi continentali s-au secat.
China de astazi este mai izolata si mai nationalista decat a fost in decenii, chiar daca economia ei se clateste – punand provocari semnificative pentru tara, deoarece Xi pare gata sa-si dezvolte agenda catre un al treilea mandat.
Din aceasta zi inainte, sarcina centrala a Partidului Comunist Chinez este de a conduce poporul chinez din toate grupurile etnice intr-un efort concertat… pentru a promova intinerirea natiunii chineze pe toate fronturile printr-o cale chineza catre modernizare.”
