EUROPA spera sa devina pamantul promis — cel putin in domeniul digital. Postarile daunatoare de pe platformele de social media vor fi eliminate rapid.
Textele vor zbura intre aplicatiile de mesagerie rivale. Veti putea obtine aplicatii de pe tot internetul, nu doar din magazinul de aplicatii al telefonului dvs. Si modelele de inteligenta artificiala (AI) vor fi instruite exclusiv pe date fara partinire.
Acesta este scopul nobil al unui set de noi legi digitale in UE. Implementarea Digital Services Act (DSA), care reglementeaza retelele sociale, si Digital Markets Act (DMA), care isi propune sa impiedice marile firme de tehnologie sa concureze neloiala, intra intr-o faza critica. La inceputul acestei luni, Comisia Europeana a desemnat firmele pe care le numeste „gatekeeper”, de la Alphabet la Microsoft, care vor trebui sa respecte regulile DMA sau risca amenzi mari.
Si de parca aceste noi reguli nu ar fi suficiente, puterile de la Bruxelles negociaza deja urmatorul lor pachet mare de politici tehnologice: un act AI. Pana la sfarsitul anului, acest lucru ar putea impune schimbari semnificative asupra modelelor AI care alimenteaza servicii precum Alphabet’s Bard si ChatGPT al OpenAI, un startup, care prezinta abilitati umane in scrierea textului. Nici unul dintre cele zece modele de top evaluate nu s-a apropiat de a fi conform unui proiect adoptat de Parlamentul European in iunie, potrivit unui studiu al Universitatii Stanford. Actul propus include cerinte pentru a dezvalui ce date sunt utilizate pentru antrenarea modelelor si cata energie consuma un astfel de antrenament. Modelul OpenAI, numit GPT-4, de exemplu, a obtinut doar 25 din 48 de puncte posibile, au spus cercetatorii.
Acest ultim val de reglementare digitala care se desfasoara de la Bruxelles ridica o intrebare deosebit de importanta: va consolida rolul UE de uber-regulator al lumii virtuale, instituit la sfarsitul anilor 2010 prin Regulamentul sau general privind protectia datelor (GDPR)? care a devenit modelul pentru majoritatea celor 150 de legi de confidentialitate din lume? Doua carti noi ofera un cadru pentru prezicerea a ceea ce se poate intampla.
Primul este „Digital Empires”, de Anu Bradford de la Columbia Law School. Intr-un volum anterior, ea a mentionat ca legile UE, in special cele digitale, tind sa devina standarde globale. Ea a numit acest lucru „efectul Bruxelles”, o expresie care a prins. Companiile tehnologice au considerat ca este eficient din punct de vedere al costurilor sa respecte GDPR la nivel global. Guvernele din intreaga lume au adoptat legea pentru a facilita comertul cu UE.
In noua sa carte, doamna Bradford compara UE cu celelalte doua imperii digitale principale: America si China. Multi cred ca UE va fi un spectator in ciocnirea celor doi, dar doamna Bradford nu este de acord. Modelul american bazat pe piata, care tinde sa plaseze interesele firmelor deasupra celor ale cetatenilor, se confrunta cu critici tot mai mari in intreaga lume. In consecinta, crede ea, America va ajunge fortata sa adopte elemente ale modelului UE. Astfel, blocul va „ramane sursa principala de constrangere de reglementare pentru industria tehnologiei”, scrie ea.
Autorii celei de-a doua carti, „Imperiul subteran”, picteaza un tablou mult mai sumbru pentru batranul continent. Henry Farrell de la Universitatea Johns Hopkins si Abraham Newman de la Universitatea Georgetown se bazeaza, de asemenea, pe influenta lor lucrare anterioara, o lucrare larg citita intitulata „Interdependenta inarmata”, a carei teza centrala a fost ca America isi foloseste controlul asupra retelelor financiare pentru a forta alte tari sa faca oferta sa. „Asa cum toate drumurile au condus candva la Roma, retelele de fibra optica, sistemele financiare si lanturile de aprovizionare cu semiconductori ale lumii converg catre Statele Unite, permitandu-i sa-si proiecteze puterea”, sustin ei, extinzand aceasta teza.
S-ar putea argumenta ca efectul Bruxelles descrie o retea pe care America a tins sa o ignore: reteaua de reguli, controlata in cea mai mare parte de Europa. In cazul DSA si DMA, aceasta configurare poate functiona in continuare. Legile imitatoare de pana acum sunt rare, dar alte tari sunt interesate sa-si elaboreze propriile legi. Firmele spun ca implementarea noilor reglementari va fi greu de automatizat. Dar unele dintre regulile DSA, cum ar fi cele pentru moderarea continutului si cerintele de transparenta, sunt deja respectate de companiile americane.
In AI, totusi, sunt sanse ca rezultatul sa fie foarte diferit. Pentru inceput, a fi pastratorul regulilor a fost util intr-o lume bazata pe reguli si piete, dar se poate dovedi irelevant intr-una definita de o rivalitate tot mai mare intre marile puteri.
In al doilea rand, in ceea ce priveste confidentialitatea si retelele sociale, UE poate pretinde pe buna dreptate ca reprezinta una dintre cele mai mari piete din lume, astfel incat gigantii tehnologici trebuie sa-si urmeze regulile. Desi acest lucru este inca adevarat, pozitia globala a Europei in IA este mult mai slaba. Potrivit unui alt studiu al Universitatii Stanford, cercetatorii din UE nu au contribuit inca intr-un mod semnificativ la modele precum GPT-4. In timp ce 54% dintre producatorii de modele AI erau americani in 2022, doar 3% proveneau din Germania, care conduce pachetul UE. Imaginea este la fel de unilaterala cand vine vorba de investitiile private in IA: in America, acestea s-au ridicat la 249 de miliarde de dolari intre 2013 si 2022, in timp ce Germania a cheltuit doar 7 miliarde de dolari.
In cele din urma, America pare sa adauge reteaua noilor reguli tehnologice propriului sau imperiu subteran – sau cel putin incearca sa neutralizeze rolul Europei de stabilitor de reguli. In ciuda audierilor recente ale Congresului cu privire la AI, un act american de AI este inca putin probabil. Dar Casa Alba incearca sa-si dezvolte propria alternativa la reteaua de reglementare a UE. In iulie, a obtinut „angajamente voluntare” de la principalii producatori de modele, inclusiv OpenAI si Alphabet, pentru a limita riscurile tehnologiei.
Astfel, „monstrul” geopolitic si tehnologic care este America va depasi in cele din urma efectul Bruxelles, prezice domnul Farrell. Pentru UE, aceasta inseamna ca nu se poate baza pe reteaua sa de reglementare. In schimb, ar trebui sa-si dubleze eforturile pentru a-si consolida propria industrie a inteligentei artificiale, in special prin finalizarea pietei digitale unice a UE, ceea ce ar face viata mai usoara startup-urilor europene. Intrucat este putin probabil ca Europa sa devina o superputere a inteligentei artificiale in curand, a argumentat Centrul pentru Reforma Europeana, un think-tank, intr-un raport recent, ar trebui sa se concentreze si pe determinarea intreprinderilor sa adopte tehnologia.
Observatorii se intreaba adesea cat timp poate America sa-si foloseasca retelele invizibile pentru a-si arunca greutatea in jurul lumii. Este o intrebare buna: utilizarea excesiva a puterii retelei poate impinge alte tari sa caute alternative. Dar poate ca intrebarea mai presanta de luat in considerare este cat timp poate UE sa pretinda rolul de stabilitor de standarde la nivel mondial, cand poate juca un rol atat de minor in urmatorul val de tehnologie.
