Din cauza socurilor duble ale unei pandemii prelungite si a conflictului in curs de desfasurare intre Rusia si Ucraina, preturile alimentelor au fost martorii unei cresteri record la nivel mondial in 2022. Cu toate acestea, pe masura ce 2023 s-a incheiat, preturile au inceput si ele sa scada.
Cele mai recente date de la Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) releva o scadere punct-la-punct de 10,1% a preturilor globale la alimente in decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022.
In 2023, preturile globale la alimente au inregistrat o scadere medie de 13,7% fata de anul precedent, potrivit datelor FAO. Cu toate acestea, Bangladesh a deviat de la aceasta tendinta, inregistrand o crestere uluitoare de 10,06% in aceeasi perioada.
Pe tot parcursul anului 2023, inflatia alimentara si foamea au fost acute si, pe masura ce noul an a inceput, situatia este probabil sa ramana neschimbata. In august 2023, Bangladesh a inregistrat o crestere cu 12,54% a inflatiei alimentare – cea mai mare din ultimii 13 ani. In urmatoarele cateva luni, inflatia alimentara a ramas ridicata, incheind anul la 10,76%. Intre timp, in timp ce Bangladesh batea recorduri in august 2023, preturile globale la produsele alimentare esentiale au fost la cel mai mic nivel din ultimii doi ani.
Aceasta situatie afecteaza in mod semnificativ costul vietii, in special pentru grupurile cu venituri mici. Potrivit unui sondaj realizat de Programul Alimentar Mondial (WFP) din august 2023, 24% din populatia Bangladeshului (40 de milioane de oameni) s-a confruntat cu insecuritate alimentara, cu o tendinta de crestere din mai 2023.
Raportul a evidentiat ca 47% dintre persoanele aflate in insecuritate alimentara apartin gospodariilor cu venituri mici, in contrast cu 9% in gospodariile cu venituri medii si mai putin de 3% in gospodariile cu venituri mari. In plus, 30% dintre gospodarii au raportat un consum alimentar inadecvat, iar 74% au optat pentru cantitati mai mici si alimente mai putin costisitoare de pe piata.
Conform Clasificarii Fazei Securitatii Alimentare Integrate (IPC), aproape 9 milioane de oameni din anumite parti ale Bangladeshului s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentara acuta, intre martie si aprilie 2023 (sezonul recoltei). Se estimeaza ca 7,9 milioane de persoane se afla in faza 3 IPC (criza) si aproape 1 milion de persoane se afla in faza 4 IPC (urgenta).
Raportul IPC Bangladesh 2022 privind insecuritatea alimentara cronica a afirmat ca aproape 35 de milioane de oameni, reprezentand 21% din populatia totala a Bangladeshului, se confrunta cu insecuritate alimentara cronica moderata si severa (IPC nivelurile 3 si 4), dintre care 11,7 milioane de persoane sau 7% din populatia totala, se confrunta cu insecuritate alimentara cronica severa (IPC Nivelul 4) si 23,2 milioane de persoane, sau 14% din populatia totala, se confrunta cu Insecuritate Alimentara cronica moderata (IPC CFI Nivelul 3).
De ce creste inflatia alimentara din Bangladesh?
Dr. Selim Raihan, profesor de economie la Universitatea din Dhaka si director al Retelei din Asia de Sud pentru Modelare Economica (SANEM), considera ca o astfel de inflatie ridicata a alimentelor este alarmanta in mai mult de un fel.
„Nu este doar faptul ca nu suntem capabili sa reducem pretul atunci cand acesta scade doar pe piata globala; cand pretul alimentelor crestea la nivel mondial, preturile noastre cresteau intr-un ritm mai mare decat in restul lumii, “, a notat el.
Dr Raihan crede ca exista cateva probleme interne in joc aici. El subliniaza factorii la nivel de politica care nu sunt doar ineficienti, ci si contribuie la inflatia de inundatii.
„Cand vine vorba de gestionarea ratei inflatiei, exista unele probleme majore la nivel de politica, atat monetara, cat si fiscala. Un alt motiv este prevalenta practicilor anticoncurentiale si neloiale pe piata. Managementul pietei interne, care implica supravegherea pietei si aplicarea legilor si regulilor pentru a opri practicile neloiale este prea slaba in Bangladesh si determina frecvent cresterea preturilor la alimente fara niciun motiv intemeiat”, a explicat el.
Dr. Raihan este de parere ca atat ineficacitatea politicilor, cat si slabiciunile din partea ofertei agraveaza criza inflatiei alimentare.
“Au existat unele politici nepotrivite si unele politici absolut ineficiente; astfel, nu am putut rezolva si problemele de oferta. Ineficienta factorilor de decizie si a institutiilor guvernamentale a fost vizibila in aceasta criza”, a adaugat el.
Dr. Jahangir Alam, directorul Scolii de Economie din Dhaka la DU si fost presedinte al Asociatiei Economistilor Agricoli din Bangladesh, considera ca exista doua motive majore in spatele unui pret atat de ridicat la alimente/inflatie continua.
Primul motiv este diferenta dintre oferta si cantitatea ceruta.
„Producatorii nostri nu pot satisface cererea in crestere pentru culturi si alimente”, a spus beneficiarul Ekushey Padak 2020.
Faptul ca oamenii de afaceri lipsiti de etica controleaza si domina piata si ridica preturile irational din motive bazate pe profit este, in opinia lui Alam, un alt factor semnificativ.
„Oamenii de afaceri care controleaza piata maresc pretul alimentelor si nu exista nici un control guvernamental asupra acestuia. Incercarile guvernului de a reglementa piata nu functioneaza. De aceea, inflatia noastra alimentara este mult mai mare. Cand pretul unuia marfurile cresc pe piata mondiala, pretul creste pe pietele locale peste noapte; dar cand pretul scade pe piata globala, nu scade pe pietele locale. Se intampla din cauza problemelor de management al guvernului”, a spus el.
De exemplu, preturile orezului aman au crescut, in ciuda faptului ca productia a depasit toate recordurile anterioare anul trecut si oferta a ajuns pe piata de la inceputul lunii decembrie. Chiar daca aceasta aprovizionare este in plina desfasurare, pretul orezului creste la toate nivelurile – la moara, en-gros si cu amanuntul.
Se ridica plangeri ca pretul este crescut la nivelul morii. Interventia guvernamentala nu a fost inca eficienta impotriva malpraxisurilor existente in lantul local de aprovizionare si reteaua de distributie.
Dr. Alam este sceptic cu privire la o imbunatatire semnificativa a situatiei in 2024.
„Perspectivele recoltelor pentru noul an nu inspira optimism, deoarece productia globala de alimente este probabil sa scada din cauza schimbarilor climatice si a incalzirii globale. Deci, daca nu va fi exceptional de buna randamentul recoltei boro, este probabil ca inflatia preturilor alimentelor sa persista”. el a spus.
Cu toate acestea, inca nu explica paradoxul. Si pentru asta, dr. Alam subliniaza inflatia generala in crestere din tara, „In ceea ce priveste motivul pentru care Bangladesh nu reuseste sa reproduca scaderea pretului global al alimentelor, este rata noastra ridicata a inflatiei. Trebuie sa asteptam urmatoarea recolta”.
Dr Raihan este de parere ca, daca preturile alimentelor nu pot fi reduse la un nivel tolerabil, vor exista consecinte pe termen lung.
„Insecuritatea alimentara pe termen lung are efecte intergenerationale”, a spus el. „Daca copiii nu primesc nutritia necesara, atunci le-ar afecta negativ studiile si sanatatea; in viitor, acest lucru va impiedica productivitatea viitoarei noastre forte de munca. Asa ca cred ca inflatia persistenta a preturilor la alimente care a continuat din 2022 va au consecinte negative de anvergura”.
Bangladesh este al treilea cel mai mare importator de alimente din lume, iar devalorizarea constanta a taka fata de dolarul american nu ajuta nici cauza. In 2010, Bangladesh si-a satisfacut 9,3% din necesarul total de alimente prin importuri, iar pana in 2022, aceasta cifra a crescut la 11,2%.
In aceasta perioada, tara a observat o crestere continua a importurilor de orez, grau si ulei comestibil. Cu toate acestea, din cauza crizei actuale a dolarului, a existat o reducere semnificativa a importurilor de orez in acest an. Importurile de grau au inregistrat, de asemenea, o scadere cu 30% fata de volumul obisnuit. Si astfel de importuri reduse au condus pretul si mai mult.
Ce ar trebui facut?
„Mecanismele noastre de monitorizare a pietei necesita imbunatatiri semnificative. Organismele guvernamentale insarcinate cu oprirea practicilor neloiale ale companiilor mari de pe piata trebuie sa isi realizeze rolurile aici”, sugereaza Dr. Raihan.
„In plus, este necesara implementarea politicilor si programelor in favoarea saracilor, deoarece acestea pot spori oportunitatile de venit ale oamenilor, accesul la active si servicii, sistemele de protectie sociala si rezistenta la socuri”, adauga el.
„De asemenea, trebuie promovate practicile agricole durabile pentru a creste productivitatea, a diversifica culturile, a conserva resursele naturale, a se adapta la schimbarile climatice si a reduce pierderile dupa recoltare”.
In cele din urma, el sugereaza raspandirea constientizarii nutritionale in randul oamenilor, in special al femeilor si al copiilor, si sa se imbunatateasca stresul asupra importantei unei diete echilibrate care sa includa micronutrienti esentiali.
Dr. Jahangir Alam sugereaza cresterea stocurilor de culturi guvernamentale pentru a atenua cresterea inflatiei preturilor la alimente.
„Guvernul trebuie sa pastreze o cantitate considerabila de stoc pentru a afecta efectiv pretul pietei. Sa presupunem ca guvernul are un stoc semnificativ de cartofi. Deci, daca pretul cartofilor creste brusc, ei pot vinde acel stoc folosind TCB pentru a influenta piata. ”
In opinia sa, metoda actuala de monitorizare a pietei nu este foarte eficienta si ar trebui formulat un sistem mai bun.
