„America este pusculita lumii farmaceutice”, reproseaza David Mitchell de la Patients for Affordable Drugs, un grup de lobby pentru consumatori. Exista ceva adevar in asta.
America este cea mai mare piata farmaceutica din lume, cu vanzari de 630 de miliarde de dolari in 2022, sau 42% din totalul mondial. Contributia sa la profituri – 65% din volumul global – este si mai mare. Pacientii americani au suportat de multa vreme povara acestor retururi suculente. Medicamentele prescrise in America costa de doua pana la trei ori mai mult decat in alte tari bogate (vezi graficul). Cheltuielile din buzunar ale pacientilor, felul de costuri cu medicamentele neacoperite de asigurare, sunt, de asemenea, printre cele mai mari din lume.
Un motiv pentru costurile ridicate este ca, spre deosebire de alte tari, America nu a reglementat preturile medicamentelor. Pana de curand, era ilegal ca Medicare, asiguratorul de sanatate finantat de guvern pentru persoanele de peste 65 de ani, sa se tocmeasca cu companiile de medicamente. Asta se schimba acum. Actul de reducere a inflatiei (IRA), adoptat in august anul trecut, da Medicare puterea de a negocia direct cu firmele farmaceutice. De asemenea, obliga companiile sa plateasca o reducere catre Medicare daca preturile lor la medicamente cresc mai repede decat inflatia. Biroul de Buget al Congresului, o agentie federala, estimeaza ca masurile de limitare a preturilor vor scadea cu 96 de miliarde de dolari din deficitul federal pana in 2031.
Pe 29 august, guvernul a numit primele zece medicamente alese pentru negocierea preturilor, care vor intra in vigoare in 2026. „Negocierea” este mai degraba unilaterala: firmele farmaceutice nu au de ales decat sa fie de acord cu pretul stabilit de oficiali. Oricine care pleaca va trebui sa aleaga intre plata amenzilor stricte sau retragerea tuturor medicamentelor din programul Medicare.
Reactia din partea industriei farmaceutice a fost acerba. „Aceasta nu este „negociere”. Este echivalent cu extorcare”, a protestat Merck. Mai multe firme — Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson si Merck — au lansat provocari legale. Sefii farmaceutici se pregatesc pentru reduceri de pret cu 25-95% la medicamentele alese pentru negocierea preturilor. De la adoptarea legii, peste 50 de companii au dat vina pe IRA in apelurile de castig pentru ca le intuneca perspectivele. Se schimba deja modul in care produc medicamentele, cu unele efecte secundare nedorite.
O problema este o prevedere din lege care ar putea schimba tipurile de medicamente pe care aceste companii le dezvolta. Majoritatea medicamentelor sunt fie medicamente cu molecule mici, fie cu molecule mari. Primele sunt pastile pe baza de chimicale de tipul celor care umplu dulapurile cu medicamente. Medicamentele cu molecule mari, numite si produse biologice, sunt mai complexe si trebuie injectate in sange. IRA ofera medicamentelor biologice 13 ani de libertate de stabilire a preturilor dupa ce un medicament este aprobat, in timp ce medicamentele cu molecule mici primesc doar noua ani dupa aprobare inainte de a se confrunta cu contoarele de fasole Medicare. Jonathan Kfoury de la LEK, o companie de consultanta, estimeaza ca marcile cu molecule mici ar putea pierde intre 25% si 40% din veniturile totale din cauza limitarilor de pret timpurii.
Directorii se ingrijoreaza ca noile reguli vor descuraja inovarea in pastilele cu molecule mici. In noiembrie anul trecut, Eli Lilly, un mare producator de medicamente american, a scos din conducta un medicament pentru cancer cu molecule mici, dand vina pe ira pentru ca a facut investitia neviabila. In aceeasi luna, Alkermes, o firma irlandeza de biotehnologie, a declarat ca isi va transforma afacerea de oncologie axata pe produse biologice intr-o companie independenta. Richard Pops, seful companiei, a explicat ca IRA a „facut medicamentele biologice mai valoroase”.
O alta prevedere controversata a legii porneste ceasul de stabilire a preturilor la lansarea unui medicament. Firmele farmaceutice introduc de obicei un medicament la populatiile mici de pacienti, cum ar fi cei cu afectiuni rare sau boli in stadiu avansat, care au putine alternative, inainte de a extinde disponibilitatea. Cu doar noua ani in care sa maximizeze rentabilitatea, companiile vor „intarzia ceasul” lansand medicamentul lor pentru cele mai mari zone de boala, crede David Fredrickson, care conduce divizia de oncologie a AstraZeneca, un gigant anglo-suedez. Genentech, o firma americana de biotehnologie detinuta de Roche, un producator de medicamente elvetian, ia in considerare amanarea lansarii viitorului medicament cu molecule mici pentru cancerul ovarian. In schimb, poate astepta cativa ani pana cand medicamentul a fost autorizat pentru utilizare pe piata mult mai mare a cancerului de prostata.
Impactul IRA poate fi redus, cel putin pana la sfarsitul acestui deceniu: JPMorgan Chase, o banca, sugereaza ca scaderile de pret ale noii legi vor fi doar o „modesta frecventa” pentru cresterea marilor farmaceutice in primii cativa ani. Dar pe masura ce se adauga mai multe medicamente, producatorii de medicamente vor simti mai multa durere. Si daca noile reguli descurajeaza firmele farmaceutice sa dezvolte medicamente cu molecule mici, acestea ar putea creste preturile pe termen lung. Spre deosebire de substantele biologice, care sunt greu de copiat, pastilele cu molecule mici sunt inecate in imitatii mai ieftine odata ce brevetul le expira.
Alexis Borisy, un investitor in biotehnologie, observa ca incertitudinea in ceea ce priveste randamentul medicamentelor cu molecule mici influenteaza deja deciziile de finantare. Aceasta este o problema. Big pharma se bazeaza pe firme de biotehnologie mai mici si mai agile pentru idei. Intre 2015 si 2021, 65% din cele 138 de medicamente noi lansate de marile companii au provenit din parteneriate externe, mai ales cu firme mai mici. Avand in vedere rolul disproportionat al Americii in descoperirea de noi terapii, intreruperile conductei de inovare ar putea avea consecinte de amploare.
