Ursula von der Leyen cauta un al doilea mandat ca sef al Comisiei Europene. Ce a insemnat perioada ei actuala de cinci ani pentru economie? Cand Europa va vota pentru un nou Parlament in iunie, rezultatul va influenta indirect numirea unui nou Presedinte al Comisiei. Dupa cinci ani in acest rol, politicianul german Ursula von der Leyen isi pune din nou palaria in ring, sperand sa-si pastreze titlul de sef al bratului executiv al UE.
Avand in vedere contextul mai larg al mandatului sau, von der Leyen incheie aceasta etapa cu o mostenire semnificativa.
Rareori un sef al Comisiei a infruntat o asemenea serie de provocari, in special pandemia de COVID-19, invazia Rusiei in Ucraina si varful inflationist declansat de aceste doua evenimente.
In timp ce politica monetara vine de la Banca Centrala Europeana, Comisia are o mana de lucru in afacerile economice, modeland politici care urmaresc sa promoveze cresterea.
Cresterea, acest Sfant Graal, care este esential pentru mentinerea unui standard de viata bun, stagneaza in prezent in UE.
Acuzatii von der Leyen ar indica o cantitate substantiala de ghinion. Criticii ar spune ca managementul defectuos nu a ajutat.
In discursul sau anual in Parlamentul European de anul trecut, actuala presedinte a Comisiei si-a subliniat victoriile pro-crestere, in speranta de a face apel la deputatii europeni din Partidul Popular European de centru-dreapta.
La peste sase luni, cu o noua era politica la orizont, Euronews exploreaza acum cateva momente economice cheie ale presedintiei von der Leyen.
Fondul NextGeneration UE
Una dintre cele mai definitorii initiative financiare ale Comisiei din ultimii ani a fost programul NextGenerationEU, cunoscut si sub numele de NGEU.
In efortul de a relansa economia europeana afectata de pandemie, natiunile UE au convenit sa puna in comun fonduri, in speranta de a evita repetarea crizei euro vazuta cu 10 ani mai devreme.
Statele membre cu cele mai mari nevoi economice, cum ar fi Croatia sau Grecia, au primit cea mai mare alocare de ajutor. Intr-o demonstratie de solidaritate, natiunile mai bogate, sa zicem Danemarca sau Irlanda, au primit mai putin.
Succesul pachetului de stimulente, in valoare de aproximativ 832 de miliarde de euro, este inca luat in considerare.
Desi NGEU a devenit operationala in 2021, statele membre sunt obligate sa prezinte propuneri de cheltuieli pentru deblocarea fondurilor, clauza care a atras alocarea resurselor.
Termenul limita pentru cheltuirea controalelor de stimulare este 2026, o limita despre care unii au sustinut ca este prea restrictiva.
Anumite proiecte de infrastructura, cum ar fi imbunatatirea sistemelor de transport si a infrastructurii, nu se pot intampla peste noapte, spun ei.
Criticii sustin, de asemenea, ca domeniul de aplicare al unui stimul unic este limitat atunci cand se creeaza servicii care necesita personal permanent, cum ar fi sprijinul pentru ingrijirea copiilor.
Cu toate acestea, in ciuda defectelor sale si desi a ajuns mult mai tarziu decat omologul sau de stimulare din SUA, NGEU s-a dovedit fructuoasa.
Alaturi de eforturile Bancii Centrale Europene, lansarea fondului a contribuit la calmarea pietelor frenetice in apogeul pandemiei.
„NextGenerationEU a jucat un rol cheie in conservarea investitiilor publice, o evolutie care contrasteaza puternic cu experienta dezastruoasa din anii de dupa criza financiara, cand investitiile publice s-au prabusit”, a declarat luna trecuta comisarul UE pentru economie, Paolo Gentiloni.
„Pe baza previziunilor noastre de toamna, se preconizeaza ca rata investitiilor publice a UE va creste la 3,5% din PIB in 2025, de la 3,0% in 2019. Si aproximativ jumatate din aceasta crestere este legata de finantarea UE”.
Tranzitie verde si energie
Pana la 30% din pachetul NextGenerationEU va fi finantat prin obligatiuni verzi, ceea ce inseamna ca va fi folosit doar pentru finantarea proiectelor ecologice.
Aceasta initiativa se afla sub arcul strategiei mai largi de mediu a blocului: Pactul Verde al UE.
Aprobat in 2020, Green Deal stabileste angajamentul Europei de a deveni neutru din punct de vedere climatic in 2050 si are implicatii semnificative pentru economie.
Pe masura ce UE schimba modul in care sunt produse si consumate bunurile, vor exista, fara indoiala, pierderi de locuri de munca, iar protestele recente ale fermierilor din Europa sunt un exemplu clar al fricii reale din jurul tranzitiei ecologice.
Cerintele UE in materie de mediu, sustin fermierii, sunt prea solicitante pentru ca acestia sa isi castige un trai echitabil.
Pe termen lung, Comisia spune ca Green Deal va avea totusi un efect pozitiv, stimuland competitivitatea UE prin crearea de locuri de munca in sectoare ecologice.
Luis Cano, purtatorul de cuvant al partidului ALDE si al campaniei Renew Europe Now, a declarat pentru Euronews ca von der Leyen nu a reusit sa transforme strategiile de mediu in strategii de crestere – in ciuda succesului fondului sau de ajutor pentru pandemie.
„Pentru ALDE, realizarea pietei unice este o prioritate pentru a indeplini obiectivul Green Deal de crestere durabila pentru companii si cetateni”, a spus el.
„Timp de cinci ani, piata unica a fost neglijata, permitand prea multe fragmentari, de la subventii generoase acordate marilor companii nationale pana la esecul realizarii uniunii pietei de capital”.
Lansata in 2014, Uniunea Pietei de Capital isi propune sa faciliteze fluxul de fonduri intre statele membre ale UE.
Acest lucru, teoretic, ar putea supraalimenta ambitiile UE in materie de clima, facilitand investitiile in afaceri transfrontaliere. In realitate, barierele pietei nationale inca stagneaza progresul.
Reducerea riscurilor din China
Incercarea Europei de a-si decarboniza economia depinde, de asemenea, de politica globala si de propria inclinatie catre protectionism.
In prezent, blocul este inundat de tehnologie ieftina, ecologica, din China, liderul cand vine vorba de producerea de panouri solare si baterii electrice.
Desi aceste importuri reprezinta un pilon cheie al tranzitiei Europei, exista ingrijorari cu privire la impactul asupra locurilor de munca din UE, ca sa nu mai vorbim de rezistenta politica a blocului.
Pentru cei sceptici la clima, un aspect important al Green Deal a fost imbunatatirea securitatii energetice. Europa a intentionat sa-si reduca dependenta de gazul rusesc prin intarirea energiei interne.
Acum, ideea ca China ar putea rational tehnologia ecologica – si, prin urmare, sa tina Europa la rascumparare – este departe de a fi atragatoare.
Ca raspuns la aceste preocupari, von der Leyen vorbeste in prezent cu dur atunci cand vine vorba de protejarea pietei UE.
Anul trecut, Comisia a lansat o investigatie antisubventie asupra vehiculelor electrice chinezesti si nu a respins posibilitatea impunerii unor tarife punitive.
Rebecca Christie, un coleg senior la think tank Bruegel, spune ca acest lucru nu ar fi intelept.
„Acesta este un domeniu in care cred ca ceea ce face von der Leyen si ceea ce face campanie va diverge putin. Ca intrebare de campanie, ea trebuie sa demonstreze ca are un plan pentru China, ca se fereste de perceptii. de risc”, a spus ea.
„Din punct de vedere practic… Ea poate sa nu vrea de fapt sa ceara mai multe tarife daca poate evita acest lucru. Pentru ca Europa trebuie sa se electrifice, iar tranzitia verde trebuie sa fie accesibila.”
In ceea ce priveste locurile de munca, expertii Bruegel au subliniat, de asemenea, ca evitarea Chinei ar incetini de fapt instalarea de tehnologii precum panourile solare. Acest lucru ar distruge, la randul sau, locuri de munca europene legate de desfasurare.
Lipsa fortei de munca
O alta preocupare presanta pentru intreprinderile europene se refera la deficitul de forta de munca si de competente, a declarat Iratxe Garcia Perez, presedintele grupului S&D.
Ea a declarat pentru Euronews: „Abordarea noastra este sa investim in oameni prin formare, educatie si dezvoltare profesionala… Grupul nostru considera ca economia europeana va fi mai eficienta si mai competitiva cu o forta de munca bine pregatita si tratata corect”.
In prezent, UE sufera de un dezechilibru major pe piata muncii. In timp ce unele industrii au un surplus de muncitori calificati, exista o lipsa mare de personal in alte sectoare.
Potrivit celui mai recent raport al EURES, o retea europeana a fortei de munca, toate cele 27 de state membre ale UE, plus Norvegia si Elvetia, s-au confruntat cu deficit de forta de munca in al doilea si al treilea trimestru al anului 2022. Sectoarele afectate au inclus software, asistenta medicala, constructii, inginerie si ambarcatiuni. domenii.
Aceasta tendinta, care va limita in cele din urma cresterea economica, va fi abia exacerbata pe masura ce populatia Europei imbatraneste. Pe masura ce raportul dintre lucratori si pensionari creste, intreprinderile se vor lupta sa gaseasca suficienta forta de munca pentru a satisface nevoile consumatorilor.
O optiune, desi poate sa nu fie o solutie durabila, este cresterea fluxului de migratie catre Europa.
Karel Lannoo, CEO al think tank-ului CEPS, a declarat pentru Euronews ca von der Leyen a evitat sa abordeze pe deplin aceasta problema, deoarece este sensibila din punct de vedere politic.
„Daca cereti reindustrializare, aceasta necesita o imigratie enorma – pentru ca stim ca exista lipsuri uriase pe piata muncii”, a explicat el.
„[Comisia] nu ar trebui sa se teama sa spuna asta in public”.
Mostenirea unui prim mandat
Luand in considerare recordul lui von der Leyen in ultimii cinci ani, am putea pur si simplu sa enumeram obiectivele ei in raport cu realizarile ei actuale.
Cu toate acestea, atunci cand faceti acest lucru, este important sa nu simplificati prea mult mecanismele complicate ale sistemului european.
Spre deosebire de seful unui guvern national, care poate adopta politici mai direct, rolul Comisiei este de a incuraja statele membre sa intre in actiune.
Una dintre provocarile sindicatului este ca o actiune semnificativa necesita o cooperare pe scara larga, lucru pe care von der Leyen a reusit sa realizeze, cel putin in anumite ocazii, in timpul mandatului sau.
„Ea alege o pozitie in fata grupului si planteaza un catarg si asteapta sa vada daca grupul intra sub ea”, a spus Rebecca Christie de la Bruegel.
„Daca nu, ea pur si simplu isi ia catargul si il muta intr-un alt loc care poate fi adiacent sau similar, dar care este inca inainte de locul unde am inceput”.
Privind spre viitorul Comisiei, daca von der Leyen va castiga un al doilea mandat, multe vor depinde din nou de convingerile noului parlament si ale liderilor nationali.
„Ursula von der Leyen a navigat cu indrazneala in Uniunea Europeana prin doua dintre cele mai importante crize din ultimele decenii”, a declarat un purtator de cuvant al PPE pentru Euronews.
„In viitorul mandat legislativ, sub conducerea lui von der Leyen, dorim sa sporim competitivitatea economica globala a Europei”.
