“Ghiceste cine s-a intors!” a scris Viktor Orban, premierul Ungariei, intr-un tweet fericit. Robert Fico, de doua ori prim-ministru al Slovaciei, a cazut de la putere in 2018, dupa uciderea unui jurnalist care investiga coruptia la nivel inalt, care a dus la proteste in masa.
Acum pare pregatit sa-si conduca tara din nou. Partidul Smer al lui Fico a luat 23% din voturi, fiind primul la alegerile din 30 septembrie. Asadar, el ar putea conduce un guvern de coalitie, care include un partid care odata s-a despartit de al sau, plus un partid de extrema dreapta al carui lider a fost de mult timp unul dintre cei mai convinsi fani ai Rusiei.
Partenerii UE ai Slovaciei se vor ingrijora. Aliatii domnului Fico, inclusiv ofiteri superiori de informatii si un fost sef al politiei si politician Smer, au fost condamnati pentru coruptie sau inculpati pentru aceasta. Anul trecut, domnul Fico insusi a fost acuzat de conducerea unei „organizatii criminale” care controla politia. Cazul a fost abandonat ulterior pe fondul controverselor; Domnul Fico neaga ferm coruptia. Dar un fost apropiat spune ca scopul sau principal in revenirea la putere este „ca nu va fi urmarit penal”.
Colegii membri ai UE sunt ingrijorati in special de atitudinea domnului Fico fata de Ucraina. In trei decenii in politica slovaca, dl Fico a abordat la stanga politica interna, in timp ce afacerile externe au fost o prioritate mai mica. Era un pragmatist care se juca cu nationalismul, spune fostul sau asociat.
Este de asteptat ca un nou guvern condus de Fico sa se alieze in UE si NATO cu dl Orban – un nationalist intepator, conservator, pro-rus. Guvernul invins al Slovaciei a sprijinit ferm Ucraina, predand un sistem de aparare aeriana S-300 de fabricatie sovietica si 13 avioane de lupta MiG. Domnul Fico s-a angajat sa nu mai trimita arme.
Dar toate acestea nu sunt inca garantate. Revenit la putere, dl Fico s-ar putea sa nu instraineze UE si NATO. Daca ar fi sa-l numeasca din nou pe Miroslav Lajcak, fostul sau ministru de externe, acum oficial al UE, in vechiul sau loc de munca, asta ar putea semnala ca nu vrea sa se indeparteze prea mult de mainstreamul european.
Depinde mult de partenerii sai la guvernare. Peter Pellegrini, care s-a despartit de domnul Fico pentru a fonda Hlas („Voce”) in 2020, nu a luat pozitii pro-ruse, dar in 2021 a impartasit ostilitatea domnului Fico fata de un acord de aparare cu America. Un fost prim-ministru, domnul Pellegrini i s-ar putea oferi ministerului de externe ca o momeala pentru a se alatura guvernului. Unii il vad chiar conducand un guvern de coalitie. Un alt potential partener este Partidul National Slovac extrem pro-rus, condus de Andrej Danko. In 2019, dupa ce s-a intalnit cu Sergey Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, el a spus „Ma inclin in fata tot ceea ce face domnul Lavrov” in relatiile globale.
Sondajele arata ca alegatorii lui Fico si cei cu opinii pro-ruse tind sa fie mai in varsta si mai putin educati. Cei mai tineri, mai bine educati sunt in favoarea noului partid Slovacia Progresista, care s-a clasat pe locul al doilea cu 18%. Parerile sale despre orice, de la Ucraina la drepturile homosexualilor, reflecta liberalii vest-europeni, dar nu sunt pe gustul majoritatii slovacilor.
Sondajele realizate de Globsec, un think-tank slovac, dezvaluie o neincredere in institutii, un yen pentru teoriile conspiratiei si un antiamericanism profund. Desi 40% sunt de acord ca Rusia este in primul rand responsabila pentru razboiul din Ucraina, 51% cred ca fie Occidentul a provocat Rusia, fie ca Ucraina a facut-o „oprimand” vorbitorii de limba rusa.
Dominka Hajdu de la Globsec explica ca identitatea slovaca moderna provine inca din ideile panslave din secolul al XIX-lea care au imaginat Rusia ca un protector. Multi slovaci inca mai cred ca „Rusia este acest mare actor si noi suntem slovaci saraci, mici, si trebuie sa facem ceea ce spun ei pentru ca sunt atat de mari – si nu putem face nimic”.
